Revoluţia maghiară din 1848

De la Neciclopedie
Salt la: navigare, căutare
Revoluţia şi Războiul de Independenţă Maghiară din 1848–49
Parte din {{{partedin}}}
300px
Recucerirea Cetăţii Budei de către armata revoluţionară maghiară. Pictură de Than Mór.
Dată: 15 martie 18484 octombrie 1849
Locaţie: Imperiul Habsburgic
Consecinţe: Armata Imperială şi Regală cu ajutorul Armatei de Intervenţie a Imperiului Rus învinge Armata Revoluţionară Maghiară. Autoritatea Imperială anulează reformele revoluţiei şi instaurează un regim militar pe teritoriile coroanei maghiare, subordonat direct Cancelariei Imperiale.
Casus belli: Apărarea de către maghiari a legilor din aprilie, urmat de acţiunea guvernului revoluţionar de a dobândi independenţa totală a statului maghiar faţă de Casa de Habsburg.
Schimbări teritoriale: {{{teritoriu}}}
Combatanţi
25px Ungaria
Flag of Poland.svg Legiunea Poloneză
Flag of Germany.svg Legiunea vieneză şi germană
Flag of Italy.svg Legiunea italiană
25px Imperiul Habsburgic
25px Imperiul Rus
25px Croaţia
22px Maghiarii fideli Casei de Habsburg
25px Sârbii din Voievodina
25px  Voluntari din Serbia
25px Slovacii din Ungaria Superioară
25px Voluntari din Cehia
25px Românii transilvăneni
22px   Saşii transilvăneni
Comandanţi
Flag of Hungary.svg  Artúr Görgei
Flag of Hungary.svg  János Móga
Flag of Poland.svg Henryk Dembiński
Flag of Poland.svg Józef Bem
Flag of Poland.svg Józef Wysocki
Flag of Hungary.svg Antal Vetter
22px Peter Giron
22px Alessandro Monti
22px Josip Jelačić
Flag of Austria.svg  Alfred Candidus Ferdinand zu Windisch-Grätz
Flag of Austria.svg Ludwig Welden
Flag of Austria.svg Julius Jacob von Haynau
Flag of Russia.svg Ivan Fiodorovici Paschievici
22px Bechtold Fülöp
22px Stevan Petrović Knićanin
Flag of Romania.png Avram Iancu
22px Ľudovít Štúr
Forţe militare
22px Armata naţională Honvédség:
Circa 150.000 militari,
464 tunuri de campanie şi 393 guri de foc din fortăreţe [1]
22px Armata Imperială şi Regală:
Circa  165.000 militari
770 guri de foc[2]


25px Armata de Intervenţie Ţaristă:
193.000 militari
584 guri de foc

Victime
25px Armata naţională Honvédség:
Circa  24.000 militari
22px Militari austrieci:
Circa  12.000 militari (?[3])
25px Imperiul Rus:
13.554 militari
Trupe ale naţionalităţilor:
mai multe zeci de mii (?[4])
{{{note}}}
Fișier:12 pont.jpg
Exemplar tipărit al Celor 12 puncte; textul în limba română:
Ce doreşte naţiunea maghiară
Să fie pace, libertate şi înţelegere
1. Dorim libertatea presei, desfiinţarea cenzurii
2. Guvern responsabil în Buda-Pesta
3. Adunare Naţională anuală la Pesta.
4.Egalitate în faţa legii în chestiunile civile şi religioase.
5.Gardă naţională.
6. Egala participare la sarcinile fiscale.
7. Desfiinţarea iobăgiei.
8. Curte cu juri, pe baza egalei reprezentativităţi.
9. Bancă Naţională.
10. Armata să depună jurământul pe Constituţie, militarii maghiari să nu fie duşi înafara ţării, militarii străini să părăsească ţara.
11. Prinzonierii politici de stat să fie eliberaţi.
12.Uniune.
Egalitate, libertate, fraternitate!

Revoluţia maghiară din 1848 a fost un eveniment determinant al istoriei Ungariei din epoca modernă, considerată ca una din fundamentele identităţii naţionale a poporului maghiar. Prin reformele sociale adoptate, a fost punctul de pornire al transformărilor burghezo-democratice din societatea maghiară; prin luptele sale de autoapărare a devenit parte a mitologiei naţionale. Revoluţia maghiară de la 1848 a fost parte organică a valului revoluţionar din acel an, având legătură cu alte revoluţii din Imperiul Austriac, fiind singura dintre acestea care a evoluat spre direcţia opoziţiei militare de succes. Importanţa puterii revoluţionare e demonstrată şi prin faptul că ea nu a putut fi înăbuşită decât prin intervenţia militară a Rusiei. Practic, evenimentele revoluţionare şi războiul de autoapărare din anii 1848-49 reprezintă una din cele mai importante conflicte militare din istoria maghiară.

Referinţe[modificare]

  1. Róbert Hermann: 1848-1849 A szabadságharc hadtörténete (1848-1849 Istoria militară a războiului de independenţă. Datele se referă la situaţia premergătoare campaniei de vară: trupele regulate de honvezi au atins în această perioadă efectivul maxim.
  2. Róbert Hermann: 1848-1849 A szabadságharc hadtörténete (1848-1849 Istoria militară a războiului de independenţă. Datele reflectă efectivele de dinainte de campania de vară.
  3. Cifra nu este exactă, ea nu conţine pierderile suferite de trupele auxiliare de voluntari ale diverselor naţionalităţi.
  4. Nu există un bilanţ exact al pierderilor. Estimări s-au efectuat pe baza scăderii populaţiei masculine din regiunile grănicereşti; evaluarea pierderilor pe baza efectivelor regimentelor de după încheierea ostilităţilor are un grad mare de inexactitate.