Logica lui Gâgă

De la Neciclopedie
Salt la: navigare, căutare
Portret recent al lui Gâgă

Logica lui Gâgă, căreia firoscoşii livreşti, luându-se după Aristotel, mort de peste 2000 de ani, îi zic cu superioritate „sofism” e o gândire foarte corectă, (de-ţi vine să-i zici „silogism”), atât doar că premisele de la care se pleacă sunt „naşpa” (adică, ar spune aceiaşi firoscoşi, conţin o eroare de logică sau de raţionament). Mai clar, sofismul este un raţionament cu aparenţă logică, prin care se poate dovedi aproape orice, care are însă un viciu fundamental, bine ascuns şi bine mascat.

Sofismul este un raţionament corect din punct de vedere formal, dar care porneşte de la premise greşite sau incomplete (cum zisei mai sus: „naşpa”), prin urmare rezultatul său va fi tot greşit.

Iată un exemplu:

Premisa 1: Septembrie este luna a 9-a.
Premisa 2: Femeile însărcinate nasc în luna a 9-a.
Concluzie (în “Logica lui Gâgă”): Femeile însărcinate nasc în septembrie.

Şi încă unul:

Premisa 1: Dacă o persoană poate face ceva în N zile, x persoane pot face aceeaşi lucrare în N/x zile.
Premisa 2: O femeie naşte în 9 luni.
Concluzie (în “Logica lui Gâgă”): 9 femei nasc într-o lună.

Sau:

Premisa 1: Boul este mamifer.
Premisa 2: Omul este mamifer.
Concluzie (în “Logica lui Gâgă”): Omul este bou.

O formă uzuală este un „sofism al cauzalităţii”, în care se consideră că dacă un fapt este ulterior în sens cronologic altuia, înseamnă că decurge în mod necesar din el.

Iaca un exemplu:

Premisa 1: Azi m-am dus la brutărie să cumpăr pâine.
Premisa 2: La întoarcere mi-am pierdut portofelul.
Concluzie (în “Logica lui Gâgă”): Cine se duce azi la brutărie să cumpere pâine îşi pierde portofelul la întoarcere.

"Logică" etimologică[modificare]

Dacă un aerodrom este un loc unde decolează şi aterizează aeroplane, rezultă logic că un hipodrom este un loc unde decolează şi aterizează cai.