LGBT

De la Neciclopedie
Salt la: navigare, căutare
Steag curcubeu, adoptat în anii ’70 ca simbol al LGBT
Întrerupător creştin "Lăsaţi copilaşii să vină la mine" pentru preoţii catolici, astfel ca toţi copilaşii veniţi la ei în vizită să nu se mire de erecţie, că doar aşa ceva avea şi Isus de pe întrerupător.
Steag LGBT de la Revoluţia din 1848
În timp ce maimuţa mânca singură din fructele Pomului Cunoaşterii, omul (recte Adam) a mâncat din ele abia după ce i le-a cam băgat pe gât Eva, la insistenţele şarpelui. Dovadă că maimuţa e mai curioasă decât omul. Pe bărbat, femeia l-a făcut curios.
Steag dacic autentic, cu culorile LGBT
Demonstraţie LGBT în Japonia care susţine ideea că ei au fost primii

LGBT (de asemenea GLBT) este un acronim care se referă la colectivitatea lesbiană, gay, bisexuală și transsexuală.

Steagul curcubeu a devenit un simbol LGBT din anii 1970, fiind lansat de artistul Gilbert Baker la parada LGBT din San Francisco. Steagul original avea opt benzi (roz, roșu, portocaliu, galben, verde, turquoise, albastru și violet), dar actualul steag LGBT are doar șase benzi (roșu, portocaliu, galben, verde, albastru și violet).

Cum în România protocronismul a fost şi este la putere, inculcând în mase convingerea că toate cele ce sunt în lume au fost izvodite de moşii şi strămoşii românilor, mi-am dat osteneala să mai adaug o pagină glorioasă la istoria poporului român. Am reuşit iniţial regresia până în 1848, an în care am constatat că steagul original al Revoluţiei din Ţările Române a fost proiectat ca steag curcubeu (plagiat mult mai târziu de artistul Gilbert Baker), dar din motive de lipsă de coloranţi fiabili, a fost folosit în final doar un „rezumat”, în 3 culori.

Dacă industria de coloranţi a vremii ar fi fost mai performantă, probabil că altfel ar fi arătat drapelul de stat al României, iar echipa naţională de fotbal a României ar fi fost numită „octocolorii” sau „hexacolorii” şi nu „tricolorii” ca acum.

Informaţii din surse rămase anonime, strecurate probabil de un membru al Asociaţiei secrete a arheologilor LGBT, arată că de fapt, Steagul curcubeu LGBT îşi are originea la curtea regilor daci, care au şi lansat pe plan mondial mişcarea LGBT. Însuşi Zamolxe, care a privit necurmat la curcubeul ceresc, i-a iniţiat cu rectitudine.

De ce nu se mai găsesc nicăieri urme? Pentru că pe vremea Inchiziţiei, toate trofeele LGBT aduse la Roma de armatele cuceritoare ale lui Traian, au fost confiscate de Torquemada, marele inchizitor, care şi-a încălzit cu ele ani de-a rândul curul, arzându-le în soba casei lui de vacanţă. Singurul loc unde mai persistau urme de culoare, ca mărturie a tradiţiilor LGBT ale dacilor, erau sculpturile de pe Columna lui Traian, care înfăţişau războinici daci fălindu-se cu cu stagul LGBT cu cap de lup (Din aceste practici s-a născut şi cuvântul lupanar, adoptat şi de romani). Tomás de Torquemada s-a cocoţat el însuşi pe columnă şi a râcâit cu pila de unghii urmele de vopsea scăpate de vicisitudinile vremurilor şi de intemperii, pentru ca credincioşii de rând să uite aceste practici, rezervate pentru secolele ce-au urmat doar clerului catolic. Jurământul de celibat a fost depus de toţi clericii catolici, tocmai ca femeile să nu le spurce profunda tradiţie LGBT, prin aţâţarea de pofte lumeşti.

Aflând că dacii au fost primii în domeniul LGBT, japonezii au organizat o demonstraţie pentru a încerca să fraierească lumea credulă cum că şarpele care i-a şoptit Evei să-i dea fructul oprit lui Adam era un şarpe LGBT originar din Japonia. Protocroniştii români au reacţionat promt, afirmând că şarpele japonez nu era LGBT prin simplul fapt că a făcut sex cu un mascul din propria specie, ci un nenorocit de zoofil, pentru că deşi ştia să vorbească, ca oamenii, coerent şi convingător (să zic persuasiv?) a făcut sex cu un animal, care nu era educat ca el, deci care nu îşi depăşise condiţia de fiinţă supusă omului, creată de Dumnezeu.

Se ştie că Zis-a Domnul Dumnezeu către şarpe: „Pentru că ai făcut aceasta, blestemat să fii între toate animalele şi între toate fiarele câmpului; pe pântecele tău să te târăşti şi ţărână să mănânci în toate zilele vieţii tale!”[1]

Esculap însuşi s-a aliat, peste vremi, cu şarpele. Aflând că Dumnezeu nu l-a omorât pe şarpe ci l-a obligat să mănânce ţărână şi constatând că şarpele s-a simţit foarte bine aşa, Esculap a început să prescrie şi el acest tratament. Atâta că termenul generic de „ţărână” a fost înlocuit cu unul mai specific: argilă.

Prin urmare, Cura de dezintoxicare cu argilă[2] îşi are obârşia într-un şarpe zoofil, care se pretinde a fi un nobil iniţiator al mişcării LGBT.

În ultima vreme umblă zvonul că minoritatea coprofagilor, după modelul Gay Pride, a început să militeze pentru o lege care să le impună restaurantelor să nu-i discrimineze şi să aibă în meniu obiectul preferinţelor lor culinare, şi o alta, care să impună posturilor de radio o emisiune zilnică de coprolalie, spre satisfacţia membrilor săi care, cu volumul radioreceptoarelor dat la maxim, spre a fi auzite în tot cartierul, să juiseze în extaz. Şi poate vor cere la primărie aprobare pentru demonstrația anuală de CoproFest, organizată în cadrul mişcării CoproPride, în cursul căreia să împrăştie sărbătoreşte confeti înfrumuseţate cu obiectul tentaţiei lor irefutabile.

Remus Cernea a proorocit că: „România va fi cu adevărat liberă și democratică atunci când va avea președinte o femeie romă, lesbiană și atee.”[3]

Parcă le văd deja pe împărăteasa romilor şi pe regina romilor iubindu-se înfocat în altarul catedralei mitropolitane, dedulcindu-se la vinul pentru Sfânta împărtăşanie găsit acolo. Presupun că preşedintă va fi împărăteasa romilor, iar regina romilor va fi consilieră prezidenţială. Ministerul justiţie va fi redenumit „Stabor” iar ministru al culturii va fi adevărata urmaşă a Mamei Omida. În curriculumul claselor primare, în locul orelor de religie, va fi introdus cursul de „Homosexualism ştiinţific” iar la orele de dirigenţie se vor discuta probleme de curtoazie homosexuală. La cursul de „Anatomia omului” se va explica faptul că penisul are rolul principal de a compacta materiile fecale în rect şi că are şi o funcţie atavică, secundară, în procreaţie, perfect înlocuibilă cu fecundarea in vitro. Numai aşa România va fi cu adevărat liberă și democratică.

Un grup de cercetători britanici a descoperit că din specia Homo sapiens sapiens s-a desprins, prin evoluţie cognitiv-senzorială, o nouă specie, Homo sapiens sapientissimus, var. lgbtisensis, despre care se ştie că e "homo". De aici şi vorba veche latină: "Homo omnium animalium sapientissimum est."

Spre deosebire de Homo sapiens sapiens, care este un mamifer ce se trage din maimuţă şi se înmulţeşte născând pui vii, pe care îi alăptează, Homo sapiens sapientissimus, var. lgbtisensis, care se evidenţiază prin sigla LGBT şi steagul curcubeu, se înmulţeşte prin adopţie.

Aşa cum Homo sapiens sapiens adoptă un căţel de la un adăpost, pentru a-l creşte pe lângă casa omului, aşa Homo sapiens sapientissimus, var. lgbtisensis adoptă şi el un pui de Homo sapiens sapiens, pe care îl educă cognitiv-senzorial, spre a-l scoate din marasmul forului interior atavic, specific mamiferelor primate perimate.

În viitor, Homo sapiens sapientissimus, var. lgbtisensis va domina Pământul şi, deoarece el nu se înjoseşte să nască pui vii, va înfiinţa ferme de creştere intensivă a unor exemplare selecţionate de Homo sapiens sapiens, care vor aproviziona cu marfă centrele de adopţie.


Note[modificare]